Adio tzitzi!

Cu greu m-am hotarat sa-l las pe edi o sapt. la ai mei in Alba. Vroiam cu ocazia asta sa-l si intarc...laptic nu mai prea era, copilul bea foarte bine si formula. ma saturasem in special noaptea ca tragea de mine si statea minute bune cu tzitzi in guritza ... asa de placere...eu amortind de-a binelea in aceeasi pozitie. Asa ca, cu inima franta am plecat in 24 oct. spre timisoara numai cu Marco.
Edi s-a comportat foarte bine fara noi si fara tzitzi....noaptea dormea cap coada, ziua bea de 3x laptic si avea 3-4 mese. A invatat lucruri noi, a fost mascota si distractia tuturor.
Eu am rezistat cu brio o sapt., am vazut de mine, sanii mei la fel au fost ok....doar gandul imi era la acele momente intime dintre mine si pitic....
 Revederea a fost aproape de cum ma asteptam: Edi a fugit la marco si pe urma la sot. pe mine doar a 2-a zi m-a bagat in seama. Cred ca a vrut sa ma pedepseasca ca l-am lasat fara tzitzic.
Acum regret....regret ca am incheiat o etapa frumoasa si lunga, regret ca nu ma mai intalnesc niciodata cu ea....regret cand vad cum ma trage debluza si incearca sa o ridice sa caute tzitzi....regret dar asta este. Bine ca am avut laptic timp de 15 luni, pentru mine este o mare realizare, caci lui Marco i-am dat doar 4 luni.

1 an si 2 luni

Suntem marisori, avem 11 kg si 81 cm, 4 dinti sus si 2 jos, o maselutza iesita si inca 3 pe jumatate.
De vorbit nu prea spunem mare lucru, deocamdata suntem la faza cu DA, orice il intreb raspunde cu DA.
Se da peste cap, mai nou incearca sa faca podul...nu stiu unde a avzut, cert este ca mi-e groaza sa nu-si rupa ceva.
Imi distruge plantele si scoate pamantul de la ele. mananca din cosul de gunoi, se spala in WC si bea apa de la bideu. O fi criza, dar nici chiar asa...
Ne da pusi si ne face draga-draga de ne topim de dragul lui, dar ne trezeste la realitate cu cate o palma zdravana....
Executa anumite comenzi:
* du-te la tati sa-ti desfaca sticla
* adu jucaria cutare
* arata unde e nasul si gura.

Camera baietilor

Am facut tocmai un drum de Budapesta...Ikea, ca sa luam patul suprapus, ca norocul l-am gasit pe ultimul....si multe alte prostioare pt. apartament si camera copiilor.  

Daca s-a cumparat patul, se impune si o zugraveala noua, mai ales ca toti peretii erau pictati si scrisi.

 Ne-am decis asupra nuantelor, am cumparat tot ce ne-a trebuie si la lucru cu al meu sot.  Seara, cand s-a terminat de dat primul strat de lavabila...am crezut ca tampim cand am vazut cum au aparut la suprafata desenele facute cu carioca. Am lasat totul balta pana a doaua zi dimineata. Sotul nu a mers la birou, iar eu am plecat cu Edi direct la Dedemans, unde am facut cunostinta cu gletul, gletiera si smirgalul- pe care l-am si uitat acolo. S-a pus al meu sot pe treaba, iar seara era totul terminat, curatat si spalat. 

Camera a iesit super, chiar frumoasa si colorata. daca ar dormi si Marco in ea ar fi minunat! Cum am luat doar o saltea si cum Edi mai plange noaptea, nu l-am dus si pe el in camera, asa ca puiul mare se simte singurel acolo si se mai prezinta in unele nopti la noi in camera, sau chiar doarme cu noi.

Vine si fetitza

Fina din Spania tocmai ne-a anuntat ca al 2-lea bb va fii o fetitza. Doamne ce m-am bucurat, ca in urmatorul moment sa incep sa plang si sa-i reprosez sotului ca el nu mi-a facut o fetitza, ca nici nu are idee cat sufar pt. acest lucru...si multe altele.
Da, sufar rau de tot ...stiu ca trebuie sa multumesc domnului pt. ce mi-a dat, ca am 2 copii sanatosi si frumosi, dar tot nu pot sa ma intreb....de ce? Trebuie sa iau viata asa cum este, cu bune, cu rele....dar...visul meu de a avea o fetitza nu se va indeplini niciodata. Sufar cand M zice ca face echipa cu baietii si eu raman singura, sufar cand ma intreaba tot Marco ca de ce nu are o surioara, caci el fetitza vroia, sa am si eu cu cine ma juca....sufar si voi suferi toata viata mea din cauza asta.
Mi-am revenit dupa vreo 2 zile si am inceput sa ma uit prin magazine dupa rochite, dresuri, pantofiori...sunt dusa rau, dar nu am salvare. De abia m-am abtinut sa nu cumpar nimic...mai este timp pana in februarie, dar sunt atatea lucrusoare frumoase....of doamne cate i-as fi luat si eu printesei mele daca mi-o dadea DD.