IN LOC DE INCEPUT

M-am decis sa creez acest blog, de abia acum, dupa 4 ani de la nasterea lui Marco si 6 luni de la venirea pe lume a lui Edi.
Pentru MARCO si EDUARD voi scrie zilnic, voi asterne cele mai frumoase amintiri si clipe petrecute impreuna, intamplari haioase la care am luat si vom lua parte in viata de parinti.
- ianuarie 2010-

vineri, 28 mai 2010

Edi si prima tranta serioasa

Am ajuns sa scriu si despre intamplari mai putin placute.
Odata cu venirea calduri, am inaugurat si balcoanele. de obicei stam seara pe ele, la o poveste, copiii in casa sau pe langa noi.
Aseara, ca de obicei eram in balconul de la living., Marco in casa la desene, Edi misuna pe langa noi. De cand merge in 4 labe si a invatat sa se ridice, se agata de tot ce poate...
pe terasa, e atras de barele de la balcon, ii place sa se uite la tot ce misca pe-afara. si cum asta nu-i era de ajuns...a inceput sa se urce pe bordura, doar e mic saracul si vrea sa vada mai bine[:))))]. asa ca de cateva zile se tot chinuie el sa se urce pe bordura aia...uite ca ieri a reusit singurel. Era tare mandru...asa ca a repetat chestia asta de cateva ori...cu noi in preajma lui.
Dar inevitabilul s-a produs si intr-o fractiune de secunda s-a dezechilibrat, s-a intors si a picat direct cu fata pe gresie. S-a auzit un urlet sfasietor...eu l-am luat in brate rapid, sangele ii curgea din guritza i din nas...fuga cu el la baie...de aici l-a preluat sotul ca eu m-am facut alba ca varul. Dupa ce i-a oprit sangerarea, l-am pus la san, doar asa s-a linistit puiul meu si ne-am putut uita in guritza.
Dintisorii erau la locul lor, buza de jos era sparta mai tare, nasul putin atins.
Asa aprata puiul meu azi, a 2-a zi dupa accident.
In situatii dintr-astea....numai mama sa nu fii. dar ma bucur ca nu e nimic mai grav....cine stie cate incidente dintr-astea vor mai urma......

luni, 17 mai 2010

Egipt- lumea a 3-a sau paradisul subacvatic?


Weekendul de 1 mai a fost decisiv: ne-am hotarat sa mergem impreuna cu finii nostri in Hurghada. Asa ca lunea eram la agentie sa vedem ce oferte aveau.
cand am vazut site-ul hotelului LTI Pyramisa am facut un uauuuu si deja ne vedeam acolo. Am platit totul, ne-am pregatit in graba toate cele si joi dimineata am plecat spre Alba.
Dupa amiaza am luat motul finutzului, iar sambata dis de dimineata ne indreptam spre otopeni.
Drumul a fost ok, copiii cuminti, peisaje frumoase, gandul la vacanta mult asteptata era permanent in mintea noastra.
De la jumatatea drumului Marco a inceput interogatoriul: cand ajungem? cand ma urc in avion? si se repetau la infinit, spre disperarea noastra. In aeroport la fel...unde e avionul? de ce nu ne urcam in el? Cand in sfarsit s-a vazut in avion, dupa decolare, a urmat: cand aterizam? and facem baie? Ca norocul ca a venit mancarica si a mai uitat. Zborul ok, aveam emotii pt. Edi la decolat/aterizare din cauza urechilor, dar totoul a decurs normal.
La aterizare in Hurghada am dat nas in nas cu 38 grade. Era ora 19:30 si soarele deja apusese. In aeroport un miros urat si o aglomeratie de nedescris. dau sa intru la baie, ma opresc 3 agenti si imi cer 1 dolar. ma caut prin buzunare...nimic...geanta cu actele si banii la sot. oricum nu aveam asa marunt. le zic ca nu am, si dau sa ma inotrc, dar ma vad cu copil mic in brate si ma lasa sa intru. Ii schimb pampersul copilului, ne spalam si iesim rapid din mirosul ala.
Completam formularele pt. viza, platim vizele si asteptam sa verifice pasapoartele ca sa preluam bagajele. Trecem prin cateva puncte de control....verificau sa vada daca aavem viza pusa, luam bagajele, care slava domnului erau intacte (ale unor pasageri erau rupte valizele) si ne indreptam spre turul operator: tez Tour. Ne indreptam cu frica si teama spre autocarul destinat...circulau cu o viteza...te trezeai in spate cu un claxon de-ti venea sa o iei la fuga.
In autocar totul ok, aer conditionat, se putea sta mult mai bine decat afara. Marco se imprieteneste rapid cu o fetitza- Iulia, care va sta la acelasi hotel cu noi.
Dupa vreo ora ajungem si noi la hotel, completam formularele pt check in si asteptam sa ne duca la camera. Arata la fel ca pe site, dar tot am ramas putin dezamagiti, nu arata clar de 5*. Mergem rapid la un late dinner si aici ne asteapta o noua surpriza: mancare putina si rea. Ciugulim ceva si ne indreptam spre camera, obositi dupa atata drum si cu speranta caci maine va fii mai bine.
Ei bine, zilele care au urmat nu ne-au demonstrat contrariul: mancarea a fost groaznica si aceeasi...zi de zi, sau tot la 2 zile se repeta. M-am saturat de atata orez, pui si paste cate am mancat....altceva nu prea aveam ce. Mai era si vita, un fel de peste, care nu lipsea din meniul zilnic, legume pe jumatate fierte, fructe putine (mere, banane, portocale si pepene galben). Dimineata de obicei mancam omleta si clatite, sau brioche. Nu ne puteam atinge de branzeturile si parizelul lor.
Mai greu a fost pt. copii, Marco nu a mancat mai nimic, Edi in schimb cerea mancare non stop. Noroc ca pt. el am dus de acasa borcanase, cereale si budinci, iar lapticul il lua direct de la sursa.
In schimb marea a fost bestiala, de o culoare fantastica...de la albastru intens la turcoaz si verde. iar recifurile de corali extraordinare. ne puneam ochelarii si ne uitam sub apa....de vis!!!
Am vazut cateva specii de pesti, crab, pisica de mare, meduze. Sotul a facut scufundari si am mers cu submarinul sa vedem parcul faunistic.
Am evitat orasul, din cauza mizeriei, aglomeratiei si caldurii. dar tot am vazut ceva din el cand am mers in port sa luam submarinul...am ramas de-a dreptul socati. Nu ne puteam imagina asa ceva: se vindeau lipii in fata pubelei de gunoi, pe niste paturi jegoase, kebabul se facea pe marginea drumului si pe el roiau mustele, o cafea luxoasa langa un morman de gunoi...incredibil; ce viata duc acei oameni, nu as putea trai acolo pt. nimic in lume, dar totodata mi-ar placea sa stau macar o luna sa descopar aceasta lume misterioasa.
E impresionant sa vezi numai nisip in jur, si din loc in loc cate un petec de verdeata...stiai deja ca acolo incepe un nou complex.
Era plin de rusi pe acolo, asa ca toti veneau si te intrebau prima data in rusa, le ziceai de unde esti si o dadeau pe engleza. Sunt asa de insistenti si de smecheri, mama mia...pt. turisti era un pret, pt. ei alt pret. salariul mediu la ei este de 150 dolari, 1 l de benzina 15 centi. taximetristul care i-a dus pe finii nostri in oras avea 65 dolari salariu...la care se adauga bacsisurile- la ei sunt la mare arta.
Nu am fost licitata pt. nicio camila, dar in schimb cum ma prindeau singura ma intrebau de sot, faceau fel de fel de glume, unul m-a si mangaiat pe spate...de am luat-o la sanatoasa, la altul i-am aratat eu un san fara sa vreau...si a fost calare pe picioarele mele sa le maseze....mama mia ca nu mai stiam pe unde sa ma bag. Eram la masaj cu fina, i-am zis ca vreau masaj la picioare, am uitat ca am sutienul desfacut si m-am intors sa-i arat ca vreau si la burta.
Normal ca li se scurg ochii dupa oricine poarta fusta, daca la ei femeile sunt imbracate din cap pana-n picioare si cand fac baie, caci plaja nu pot zice ca fac.
Copiii s-au simtit bine, Marco nu intra in mare de frica aricilor si a crabilor, asa ca eram linistit ca sta pe mal, unde se juca cu corali.
Edi facea o baita in mare, dupa care adormea sugand si 2 ore nu aveam treaba cu el. A fost innebunit dupa apa...urla cand o vedea, dar ca si frate-su' era fan piscina. Nu era sarata apa asa ca se puteau stropi si juca in voie.
Seara la 20:30 era mini disco, dupa program artistic oferit de animatori. Eu de obicei eram cu Edi pe un sezlong langa piscina si-l alaptam, asa adormea in fiecare seara la ora 21:30 si se trezea dim la ora 8. Mai stateam pana rezista marco, maxim o ora, dupa care in camera la somn.
Cea mai tare faza a fost ca ne-am intalnit cu fotograful de la Delphin Palace din Antalya din 2007, faceam comparatii intre turci si egipteni....le mai trebuie mult ultimilor sa ajunga la nivelul turcilor.
In concluzie a fost o vacanta frumoasa, nu reusita din cauza mancarii, dar a compensat cu fauna marina. si atata timp cat nu ieseai din complex era totul ok. Pacat ca nu am putut vizita Cairo, valea regilor si alte cateva excursii frumoase, caci nu mai vedem noi Egiptul in curand. Prefer de 10 ori Turcia, chit ca e mai scumpa si apa nu asa frumoasa, dar macar 5* sunt 10 de-ale noastre si conditiile excelente pt. familii cu copii.
Mai multe poze gasiti aici:
http://travel.webshots.com/album/577706840vPccut