Turcia - Antalya - Belek.........Susesi Resort & SPA

Daca anul trecut am cam dat-o in bara cu ambele vacante: egipt si marea neagra, anul asta ne-am decis sa mergem la sigur si am ales din nou Antalya. Din martie am rezervat si achitat biletele la Susesi din Belek.
In 20 iunie am zburat de pe Cluj impreuna cu nasii nostri. La receptie, cu ceva euroi in pasaport, am rezolvat sa avem camere vecine si nu alea standard pe care le-am platit, ci familly suite, cu piscina la usa.
Am avut o vacanta la superlativ, nu avem ce comenta acestui popor, poate ca fac prea mare risipa de mancare, in rest nimic. Te trateaza si se poarta cu tine de zici ca ai fi cel mai cel oaspete al lor. daca nu reusea menajera sa faca curat pana la pranz, venea si ne intreba cand poate intra in camera si la ora zisa era acolo prezenta. Daca am cerut o sticla de lapte la restaurant, sa am pt. bibele piticului in camera, m-am trezit nu cu una, ci cu 2 cutii de lapte sigilat. Daca plangea unul dintre copii, rapid ne trezeam cu un turcalete pe langa noi si ne intreba ce s-a intamplat, de ce plange, daca e totul in regula......
Sincer, nici nu stiu ce sa mai zic de ei.....intr-o dupa amiaza tarzie, intorsi de la piscina, ne-am oprit la primul bar, barbatii si-au comandat un whisky, noi un mojito, iar copiilor le-a facut cele mai colorate si frumoase cockteiluri fara alcool. I-a dat sotul niste banuti baiatului, dupa care a venit cu napolitane pt. copii si ciocolata servita pe gheata pt. noi. 
A fost o vacanta de vis, chit ca nu e marea turcoaz, sau nisipul fin si alb......pt. o familie cu copii, turcii ofera tot luxul si confortul de care ai nevoie.
Este a 3-a oara cand mergem la ei, la hoteluri diferite, dar numai experiente placute am avut si intotdeauna am plecat cu mari regrete de acolo.

Madrid

Daca anul trecut am fost la Paris, anul asta am ales Madridul, din cauza finilor nostri care vor veni in vara definitiv acasa.
Am zburat de pe Cluj Napoca, cam 3 ore jumate. cel mai lung zbor de pana acum. In aeroport ne asteptau finii nostri cu mica printesa, nascuta pe 7 febr. in aceeasi zi cu nasul ei :).
A doua zi am fost pe langa madrid, la o manastire palat, El Escorial, pe urma in oraselul istoric Toledo si prin centrul Madridului.
Strazile curate, oameni civilizati, cladiri imense, infrastructura super bine pusa la punct, casele/blocurile toate sunt din caramida.
  Am ramas putin socati:
- in restaurante/baruri arunca pe jos servetele, chiar si resturile din farfurie. E o vorba la ei: patronul isi da seama de cati clienti a avut, dupa mizeria lasata in urma. Cu asta nu m-as putea obisnui si m-a socat de fiecare data cand intram in localuri.
- parcarile sunt ca peste tot: putine si inghesuite. asa ca spaniolii nu se chinuie defel sa faca nspe mii de manevre ca noi. ei rezolva mult mai simplu daca se impng putin in masina din spate, putin in cea din fata...si asa ies lejer din parcare. Ei nu pun pretpe masini, toate sunt lovite, nici nu se mai chinuie s ale vopseasca. Eu as face cu nervii sa-mi fie atinsa masina de atatea ori, dar pe ei nu-i deranjeaza, e un obicei se pare.
 - palatul regal este impresionant, dar este neingrijit, parca totul sta sa pice, tamplaria veche de lemn nu a mai vazut o vopsea de ani buni, zidurile inegrite, zidarie picata....sincer am ramas tare dezamagita de imaginea palatului.

Marea neagra

Ne-am riscat...daca toti prietenii nostri au vrut la marea neagra, hop si noi. Am gasit un complex dragut in Eforie, parerile negative le-am gasit dupa ce am achitat sejurul. asta e...cu D-zeu inainte. Drumul lung dar cu popasuri dese a fost ok. De la Timisoara ne-am oprit in Alba de unde am plecat a 2-a zi cu restul trupei. Ne-am oprit la Moeciu, am papat la Cheile Gradistei, iar a 2-a zi cu calm am pornit spre Pitesti de unde am intrat pe autostrada. Nu se putea sa decurga totul bine, asa ca am mers bara in bara pe centura Bucurestiului. vreo 2 ore am crezut ca tampim....copiii nu mai aveau rabdare...au ajuns in fata la volan de unde cu greu i-am pus in scaunele. Cum am intrat pe autostrada Soarelui a fost ok. In 3 ore eram deja in Constanta...simteam mirosul marii. Am ajuns relativ bine la complex....acolo surpriza...nu aveau 5 camere alaturate, nu aveau nici la parter cum cerusem. Ok...dam ceva la receptie si ni se promite ca a 2-a zi vom schimba camerele, macar noi si nashii nostri, care eram cu cate 2 copii. Camerele mici de ot, curate, dar cu miros naspa...citisem pe site-uri cauza...doamnele de serviciu spalau pe jos cu o apa neagra...cred ca nu schimbau apa cu care spalau aleile dis de dimineata. In prima seara am ramas in mana cu suportul de prosoape. degeaba am sperat eu ca il vor pune cat suntem acolo, ca nu am reusit. deja ma cunosterau toti de la receptie....camerele nu le-am mai schimbat caci nu aveau. am prins o perioada naspa, super aglomeratie si pt. ce? mai bine stateam la o pensiune cu jumate din bani si mai aproape de malul marii. Faceam cam 20 min. pe jos...Edi in carucior, Marco maraia ca-l dor picioarele de cum ieseam din complex. Era tragedie la intoarcerea de pe plaja. Marea in primele zile a fost curata, pe urma am dat de algele pe care le ridicam de pe fundul marii. Nisipul frumos si fin de tot, pacat ca rasareau mucuri de tigara si coji de seminte din el. Nu stiu unde poate duce nesimtirea romanului, in loc sa duca gunoaiele in pubele de pe plaja, le aruncau langa sezlonguri. Plaja e ingusta rau, am fost atentionata d eprietene. Al meu sot a facut muschi la cat a urcat/coborat scarile cu caruciorul si cu Edi in el. Marco si bagajele erau in grija mea. In primele zile totul ok, copii cuminti, mancaciosi, erau inebuniti dupa apa....pana a dat un virus pacatos in Edi si in fiecare zi a cazut cate unul la datorie. Edi a fost cel mai rau....mi-a vomat toata noaptea de 6 ori. Cu o mica atentie la cameriste, mi s-au schimbat zilnic asternuturile, prosoapele si le-am cerut sa nu mai spele pe jos. Mi-am dezinfectat eu baia si o spalam in fiecare seara cu dushul. A 2-a zi a inceput Marco, care dupa 2 randuri de varsat a fost ca nou. Dimineata eram eu cu probleme. am bolit toata ziua, am fost cu Edi la policlinica din Eforie de i-a facut un No-spa si metroclopramid. doar asa i -sa oprit voma. Scaunul, nici acum dupa 10 zile nu i l-am reglat. Pediatra imi zice sa renunt cu totul la lapte, eu nu ma incumet sa-l intarc inca si uite asa ma lupt zilnic cu luarea unei decizii. La intoarcere am inoptat la predeal la un super hotel cu o super camera spatioasa. De acolo am plecat spre Alba unde am ramas pana la sfarsitul saptamanii. Am avut 2 vacante la mare anul asta, dar cu amandoua am dat gres. Sper ca la anul sa fim mult mai precauti si sa nu mai fim dusi de val, caci la cati bani am stricat, puteam lejer sa mergem in Antalya- unde cu siguranta era o vacanta reusita.

Egipt- lumea a 3-a sau paradisul subacvatic?

Weekendul de 1 mai a fost decisiv: ne-am hotarat sa mergem impreuna cu finii nostri in Hurghada. Asa ca lunea eram la agentie sa vedem ce oferte aveau.
cand am vazut site-ul hotelului LTI Pyramisa am facut un uauuuu si deja ne vedeam acolo. Am platit totul, ne-am pregatit in graba toate cele si joi dimineata am plecat spre Alba.
Dupa amiaza am luat motul finutzului, iar sambata dis de dimineata ne indreptam spre otopeni.
Drumul a fost ok, copiii cuminti, peisaje frumoase, gandul la vacanta mult asteptata era permanent in mintea noastra.
De la jumatatea drumului Marco a inceput interogatoriul: cand ajungem? cand ma urc in avion? si se repetau la infinit, spre disperarea noastra. In aeroport la fel...unde e avionul? de ce nu ne urcam in el? Cand in sfarsit s-a vazut in avion, dupa decolare, a urmat: cand aterizam? and facem baie? Ca norocul ca a venit mancarica si a mai uitat. Zborul ok, aveam emotii pt. Edi la decolat/aterizare din cauza urechilor, dar totoul a decurs normal.
La aterizare in Hurghada am dat nas in nas cu 38 grade. Era ora 19:30 si soarele deja apusese. In aeroport un miros urat si o aglomeratie de nedescris. dau sa intru la baie, ma opresc 3 agenti si imi cer 1 dolar. ma caut prin buzunare...nimic...geanta cu actele si banii la sot. oricum nu aveam asa marunt. le zic ca nu am, si dau sa ma inotrc, dar ma vad cu copil mic in brate si ma lasa sa intru. Ii schimb pampersul copilului, ne spalam si iesim rapid din mirosul ala.
Completam formularele pt. viza, platim vizele si asteptam sa verifice pasapoartele ca sa preluam bagajele. Trecem prin cateva puncte de control....verificau sa vada daca aavem viza pusa, luam bagajele, care slava domnului erau intacte (ale unor pasageri erau rupte valizele) si ne indreptam spre turul operator: tez Tour. Ne indreptam cu frica si teama spre autocarul destinat...circulau cu o viteza...te trezeai in spate cu un claxon de-ti venea sa o iei la fuga.
In autocar totul ok, aer conditionat, se putea sta mult mai bine decat afara. Marco se imprieteneste rapid cu o fetitza- Iulia, care va sta la acelasi hotel cu noi.
Dupa vreo ora ajungem si noi la hotel, completam formularele pt check in si asteptam sa ne duca la camera. Arata la fel ca pe site, dar tot am ramas putin dezamagiti, nu arata clar de 5*. Mergem rapid la un late dinner si aici ne asteapta o noua surpriza: mancare putina si rea. Ciugulim ceva si ne indreptam spre camera, obositi dupa atata drum si cu speranta caci maine va fii mai bine.
Ei bine, zilele care au urmat nu ne-au demonstrat contrariul: mancarea a fost groaznica si aceeasi...zi de zi, sau tot la 2 zile se repeta. M-am saturat de atata orez, pui si paste cate am mancat....altceva nu prea aveam ce. Mai era si vita, un fel de peste, care nu lipsea din meniul zilnic, legume pe jumatate fierte, fructe putine (mere, banane, portocale si pepene galben). Dimineata de obicei mancam omleta si clatite, sau brioche. Nu ne puteam atinge de branzeturile si parizelul lor.
Mai greu a fost pt. copii, Marco nu a mancat mai nimic, Edi in schimb cerea mancare non stop. Noroc ca pt. el am dus de acasa borcanase, cereale si budinci, iar lapticul il lua direct de la sursa.
In schimb marea a fost bestiala, de o culoare fantastica...de la albastru intens la turcoaz si verde. iar recifurile de corali extraordinare. ne puneam ochelarii si ne uitam sub apa....de vis!!!
Am vazut cateva specii de pesti, crab, pisica de mare, meduze. Sotul a facut scufundari si am mers cu submarinul sa vedem parcul faunistic.
Am evitat orasul, din cauza mizeriei, aglomeratiei si caldurii. dar tot am vazut ceva din el cand am mers in port sa luam submarinul...am ramas de-a dreptul socati. Nu ne puteam imagina asa ceva: se vindeau lipii in fata pubelei de gunoi, pe niste paturi jegoase, kebabul se facea pe marginea drumului si pe el roiau mustele, o cafea luxoasa langa un morman de gunoi...incredibil; ce viata duc acei oameni, nu as putea trai acolo pt. nimic in lume, dar totodata mi-ar placea sa stau macar o luna sa descopar aceasta lume misterioasa.
E impresionant sa vezi numai nisip in jur, si din loc in loc cate un petec de verdeata...stiai deja ca acolo incepe un nou complex.
Era plin de rusi pe acolo, asa ca toti veneau si te intrebau prima data in rusa, le ziceai de unde esti si o dadeau pe engleza. Sunt asa de insistenti si de smecheri, mama mia...pt. turisti era un pret, pt. ei alt pret. salariul mediu la ei este de 150 dolari, 1 l de benzina 15 centi. taximetristul care i-a dus pe finii nostri in oras avea 65 dolari salariu...la care se adauga bacsisurile- la ei sunt la mare arta.
Nu am fost licitata pt. nicio camila, dar in schimb cum ma prindeau singura ma intrebau de sot, faceau fel de fel de glume, unul m-a si mangaiat pe spate...de am luat-o la sanatoasa, la altul i-am aratat eu un san fara sa vreau...si a fost calare pe picioarele mele sa le maseze....mama mia ca nu mai stiam pe unde sa ma bag. Eram la masaj cu fina, i-am zis ca vreau masaj la picioare, am uitat ca am sutienul desfacut si m-am intors sa-i arat ca vreau si la burta.
Normal ca li se scurg ochii dupa oricine poarta fusta, daca la ei femeile sunt imbracate din cap pana-n picioare si cand fac baie, caci plaja nu pot zice ca fac.
Copiii s-au simtit bine, Marco nu intra in mare de frica aricilor si a crabilor, asa ca eram linistit ca sta pe mal, unde se juca cu corali.
Edi facea o baita in mare, dupa care adormea sugand si 2 ore nu aveam treaba cu el. A fost innebunit dupa apa...urla cand o vedea, dar ca si frate-su' era fan piscina. Nu era sarata apa asa ca se puteau stropi si juca in voie.
Seara la 20:30 era mini disco, dupa program artistic oferit de animatori. Eu de obicei eram cu Edi pe un sezlong langa piscina si-l alaptam, asa adormea in fiecare seara la ora 21:30 si se trezea dim la ora 8. Mai stateam pana rezista marco, maxim o ora, dupa care in camera la somn.
Cea mai tare faza a fost ca ne-am intalnit cu fotograful de la Delphin Palace din Antalya din 2007, faceam comparatii intre turci si egipteni....le mai trebuie mult ultimilor sa ajunga la nivelul turcilor.
In concluzie a fost o vacanta frumoasa, nu reusita din cauza mancarii, dar a compensat cu fauna marina. si atata timp cat nu ieseai din complex era totul ok. Pacat ca nu am putut vizita Cairo, valea regilor si alte cateva excursii frumoase, caci nu mai vedem noi Egiptul in curand. Prefer de 10 ori Turcia, chit ca e mai scumpa si apa nu asa frumoasa, dar macar 5* sunt 10 de-ale noastre si conditiile excelente pt. familii cu copii.
Mai multe poze gasiti aici:
http://travel.webshots.com/album/577706840vPccut

O saptamana de vacanta in Alba

Mi-am luat inima in dinti si am plecat cu copiii, cateva zile la Alba Iulia. S-a potrivt la fix cu nunta prietenilor nostri din 24 aprilie si cu venirea finei mele din Spania, impreuna cu finutul mic.
Ce sa zic...tare bine mi-a prins aceasta saptamana. Copiii s-au simtit bine, pe Marco il bagai cu greu in casa, numai afara in parc ar fi stat, Edi a fost rasfatat la greu de bunici, strabunici, unchi, matusi.
Iar eu....am umblat teleleu si am vazut putin de mine. Am fost la cosmetica, la epilat, peeling, pensat.
Edi a progresat mult, vorbeste o groaza de cuvinte: pa, da, iade, na-na. Ne-a iesit si al 4-lea dintisor de sus stanga, merge tot mai bine in picioare.
Clau s-a intors pe nunta, iar lunea am pornit spre casa.
De fiecare data cand stam mai multe zile in Alba...discutia noastra la intoarcere este cum sa facem sa ne mutam din nou acasa. cat de usor ne-ar fii daca am locui in oras, unde am avea nu o mana de ajutor, ci zece. Intotdeauna, discutia ramane neterminata, fara nicio concluzie. Intram in apartamentul nostru si spunem....doamne ce bine e acasa, si parca totul s-a sters ... pana data viitoare.

Sfintele sarbatori de Paste...in 4 sau chiar mai multi

Asa cum facem de ani buni, de Craciun si Paste plecam in Alba Iulia la bunici.
Acum a venit si sora mea din Italia, verisoara din Sibiu, asa ca am fost ca in copilarie. Este primul paste al gogoashei mele, toata lumea ne astepta acasa cu bratele deschise. Piticii mei s-au bucurat de strabunici, bunici, unchi, matusi, iar noi 2 de liniste si pace. Chiar am iesit intr-o seara in club si i-am lasat cu cumnata. culmea...au fost teribil de cuminti, mai ales piticul care plange la greu noaptea. Ne-a iesit un al 2-lea dintisor, jos dreapta, spunem la greu ta-ta, spre deliciul tuturor.
Marco a fost un baietel exemplar, a dormit la bunici 2 nopti, a fost si bogat Iepurila pt. el...tot ce si-a dorit a primit: geaca, ochelari de soare si sapca cu Cars si inca vreo 4 masinute si 2 avioane din seria cu acelasi nume.

PARIS, 20-23 februarie

Cum amandoi ne-am sarbatorit in februarie, ne-am hotarat sa ne facem un altfel de cadou...o excursie de 3 zile undeva....am ales Parisul...si bine am facut. Imi era putin teama ca voi pierde laptele, ca Edi nu va bea formula sau laptic de-al meu congelat, dar nu mai rezistam, aveam nevoie de cateva zile doar pt. noi, trebuia sa ies din aceeasi rutina zilnica, trebuia sa vad locuri noi... asa ca in 20 febr. am decolat spre capitala Frantei. Am ajuns la ora 21 sa ne cazam. Lung drumul de la aeroportul Beauvais pana la destinatie...trafic mare in Paris. am urmat indicatiile date de Ana si am ajuns relativ repede la hotel. Daca toata lumea m-a pregatit de dimensiunile camerelor din cladirile istorice, ei bine...nimeni nu ne-a zis nimic de lifturi. a fost un adevarat soc, cand s-a deschis usa liftului sa mergem la etajul 2, unde era camera noastra. de abia am incaput 2 persoane cu 2 trolere mici...radeam ca prostii, mai ales ca a noastra camera era vis-a-vis de lift. Puteam foarte bine sari direct in ea :))). Camera draguta, nu cine stie ce....poate 2 stele de-a noastre. Macar a fost curat, nu mirosea urat, zilnic venea negresa si schimba prosoapele, facea patul, etc. Dupa ce ne-am cazat, am luat la picior imprejurimile hotelului. Am mancat pe bulevard Clichy si am dat peste Moulin Rouge. Era o coada la intrare, de zici ca era gratis. Ne-am mers la hotel pe alta parte, am luat-o pe niste stradute...lume ciudata, plin de negrii care rasareau de te miri unde... de abia asteptam sa ne vedem in camera.
A doua zi ne-a zis o prietena ce fel de cartier era al ... l-am vazut si noi mai bine in ultima zi. A doua zi am plecat spre Notre-Dame, am vizitat catedrala in timpul slujbei de duminica...frumos...am ramas placut impresionati. De acolo spre cartierul latin, pe urma la centrul cultural Pompiduo, muzeul Louvre ... frumos, enorm, am vizitat o parte din el, doar egiptenii si pictura italiana renascentista si am pierdut vreo 3 ore. De la Louvre am plecat spre Arcul de Triumf pe Champs-Elysees, unde trebuia sa ne intalnim cu A&C. Foarte frumos...nici nu puteai sa-ti petreci duminica dupa amiaza decat aici. Am intrat in Dysney Store, Luis Vuiton, Hugo Boss... nu puteam sa trecem pe langa ele si sa nu vedem si noi asa ceva. Am pozat Arcul...dupa care ne-am intalnim cu prietenii nostri si ne-am oprit la o cafenea misto. Am stat ceva la taclale dupa care ne-au dus sa vedem Opera, bursa, Galeriile La Fayette si ne-am oprit la un restaurant specific francez. Am papat bine, am povestit la greu, dupa care ne-au condus la hotel. Eram varza de obositi si picioarele ne dureau la greu. In aceasta zi am facut km intregi pe jos. Dar era frumos afara si noi vroiam sa vedem cat mai multe.
Luni dimineata inca resimteam turul de forta din ziua precedenta. Am plecat direct spre Turnul Eiffel. Ei bine...pe noi asta ne-a lasat cu gura cascata...e ceva de vis...impresionant, nu-mi puteam imagina asa ceva, oricat as fi incercat. Am urcat pe el, pana la et.2, caci la 3 era ceva defectiune si nu putea urca liftul. S-a meritat coada la bilete si la ascensor. Doamne ce inaltime...m-a luat un rau instant cand m-am vazut la peste 100 metri. De acolo am plecat direct lin cartierul La Defence unde erau niste cladiri impresionante si un mare centru comercial (doar nu puteam rata un tur de shopping in capitala modei, chiar daca cumparaturile au fost mai mult pt. copii). Restul dupa amiezii pe acolo l-am petrecut, ne-am intors la hotel, un dush rapid, papa si somn de voie. Ei bine in noaptea asta nu m-am simtit deloc bine, am vomat de vroe 3 ori ...numai gandul la macaronii (niste prajiturele specifice Frantei) si fugeam la baie.
Marti dimineata am fost varza...trebuia sa vizitam biserica Sacre-couer si galeriile La Fayette pe dinauntru. Am stat in camera pana la ora 12 cand a trebuit sa o eliberam...am lasat bagajele acolo si am plecat spre Sacre couer. a inceput si ploaia...eu eram distrusa...nu am mancat nimic, am baut doar apa. Am tras 2 poze cu ea si gata...ne-am oprit direct intr-o cafenea unde am luat un ceai...am mai facut 2 pasi, dupa care la hotel dupa bagaje, la parcare sa luam bus-ul spre aeroport...ajunsi in aeroport au inceput frisoanele...cozi interminabile la check-in...abia asteptam sa ajung acasa la puii mei. Nu am mai facut nici plimbarea pe Sena, au mai ramas muzee de vizitat, dar timpul a fost prea scurt. Am mai lasat si pt. o alta vizita...cu sau fara copii.