Dupa 10 zile de relax...o sapt. nebuna-nebuna-nebuna

Mda....acum cand scriu aceste randuri imi vine sa rad....sau sa plang...nu stiu, dar puiul asta mic al nostru ne tine mereu in priza.
Am fost in Alba 10 zile, totul frumos...bunicii cu copiii, soare, apa, parinti singurei....asta e viata la care noi putem doar sa visam....daca nu ne mutam curand in Alba. Pentru noi luxul cel mai mare esta sa avem putin timp si pt. noi, sa nu fim non stop cu copiii, sa ne vedem putin si de viata noastra...caci mai trebuie din cand in cand.
Toate astea le-am avut cat am stat acasa la parinti, dar timpul a trecut si a trebuit sa revenim cu picioarele pe pamant, mai exact in Timisoara.
Edi de duminica a fost cu febra mare...prima data de cand il am. Am zis ca a facut insolatie de la statul in piscina, mai ales ca l-a prins soarele si pe spate...iar eu...cu capul in nori...am uitat sa-l dau cu protectie si sa-i pun sapca pe cap.
Febra scadea putin de tot dupa administrarea antitermicelor, iar noaptea ajungea si la 40. Asa ca am recusr la novocalmin. Nu a mai vrut nici sa pape, doar tzitzi si formula...era marait si numai pe mine ma vroia.
Luni am venit in Timisoara....febra a facut iar noaptea....maarti eram la pediatra lui...AMIGDALITA ACUTA, fu diagnosticul. Am scapat de antibiotic din cauza ca am facut vaccinul pt. streptococul pneumococcic, care ne bantuie de la 2 luni.
Avea niste bubitze pe el, dr. zice ca de la caldura.
Miercuri mergem sa-i vada gatul...era spre bine, dar avea febra pana in 38 si bubite mai multe....de la caldura si febra.
Joi mergem si cu Marco la consult si se uita si la Edi care era patat pe fata si pe corp. Gatul ok, dar acum...e POJAR. am inceput sa radem...sincer de cand a facut febra ne gandisem la insolatie, otita, rosu in gat...ca sa ajungem la aceasta boala a copilariei.
Febra nu mai are, gatul nu e rosu, a inceput sa pape, nu mai e asa apatic, mamaos inca este...spre disperarea mea. Nimic nu pot face in casa...doar cu el in brate, sau il plimb cu masinutza, in timp ce mai fac una alta.
Greu...foarte greu.
Acum asteptam sa vedem cine va fii urmatoarea victima a pojarului. sper sa se opreasca aici, caci in 2 august mergem si la mare si nu as vrea sa mergem bolnavi si sa mai contaminam si pe altii.