Cum creste o gogoasha: 6-9 luni

Au mai trecut 3 luni din viata pufosului nostru. Au fost 3 luni pline de noutati si diversitate. De la 6 luni am inceput sa introducem mesele solide. am inceput cu morcovele si am introdus treptat legumele principale.Dupa o sapt. am introdus carnita de pui, cea de vita abia peste 2 luni. In greutate am inceput sa luam tot mai putin, cam 300 gr in luna 7 si doar 50 in luna 8. Cam in 3 sapt. de la introducerea solidelor, avea deja 3 mese: dim. piureul de fructe pe care il mananca cu o deosebita placere, la pranz legumele si carnita cu care ne cam chinuim, doar fentat mananca, iar dupa amiaza cereale, sau paste cu sos. Intre mese bea lapticul de rigoare. Am incercat si autodiversificarea, dar nu mananca nimic, si atunci am mers pe clasic. Mananca biscuti, piscoturi inca de la 7 luni jumate. In 25 februarie a zis pt. prima data :"ma-ma"...atat de frumos a sunat din guritza lui mica...mi-au dat lacrimile. Cum Marco a zis prima data "ta-ta", pt. mine a fost o adevarata surpriza. O zi mai tarziu i-am introdus galbenusul de ou, oua de casa de la mama finei mele. daca nepotul ei (finutul meu) e departe si nu-i poate da, imi da mie sa le dau copiilor oua de casa. In perioada 7-10 martie am observat ca se cere la mine, a inceput cu o mica tentativa de a intinde manutele si sa planga...cand era la altcineva in brate. de atunci se cere la oricine, daca este pus in scaun de masa...vrea sa evadeze, sa se plimbe peste tot, dar nici vorba de mers in 4 labe sau de ridicat singurel. este un mic puturos, dar nu-mi fac probleme.
Inainte cu 3 zile de a implini 9 luni a iesit si prima perlutza, dar nu jos, ci sus in partea dreapta. Am incheiat o alta luna cu 9600 gr si ...cm.

Marco si vizita la stomatologie

Prima carie i-a aparut cam acum 1 an. Fiind micuta si nedureroasa nu am bagat-o in seama. Intre timp, au mai aparut si altele, iar prima carie a inceput sa-l doara. Asa ca ne-am programat rapid la o dentista specializata pe copii.
In data de 3 martie aveam prima consultatie. Sincer pe mine m-a luat groaza, nu stiam daca va sta pe scaun, daca va reusi doctorita sa-i faca ceva.
Ajunsi la locul faptei, totul ok, copil cuminte, dar timid. Scoteam cuvintele cu clestele de la el din guritza. A colaborat foarte bine cu d-na E, care i-a facut omuleti de zapada din buletele de vata, i-a pus desene si crema magica cu gust de capsuni pe dintisor. Prima carie -una mica- a fost rezolvata.
Aveam o noua programare in data de 8 martie. deja eram mult mai linistita, copilul meu este un curajos si un cumintel. Si acum a stat foarte cuminte, lasand doctorita sa-i curete bine, acum lucra la o carie mai adanca, l-a si durut maseaua respectiva si avea cam mult puroi. Ne-a reintors dupa 2 zile, tot pt. a trata aceeasi maseluta.
Desi are doar 4 ani si eu inca il vad bebelusul meu, Marco e un barbatel in toata firea, curajos, foarte viteaz si prea independent.

PARIS, 20-23 februarie

Cum amandoi ne-am sarbatorit in februarie, ne-am hotarat sa ne facem un altfel de cadou...o excursie de 3 zile undeva....am ales Parisul...si bine am facut. Imi era putin teama ca voi pierde laptele, ca Edi nu va bea formula sau laptic de-al meu congelat, dar nu mai rezistam, aveam nevoie de cateva zile doar pt. noi, trebuia sa ies din aceeasi rutina zilnica, trebuia sa vad locuri noi... asa ca in 20 febr. am decolat spre capitala Frantei. Am ajuns la ora 21 sa ne cazam. Lung drumul de la aeroportul Beauvais pana la destinatie...trafic mare in Paris. am urmat indicatiile date de Ana si am ajuns relativ repede la hotel. Daca toata lumea m-a pregatit de dimensiunile camerelor din cladirile istorice, ei bine...nimeni nu ne-a zis nimic de lifturi. a fost un adevarat soc, cand s-a deschis usa liftului sa mergem la etajul 2, unde era camera noastra. de abia am incaput 2 persoane cu 2 trolere mici...radeam ca prostii, mai ales ca a noastra camera era vis-a-vis de lift. Puteam foarte bine sari direct in ea :))). Camera draguta, nu cine stie ce....poate 2 stele de-a noastre. Macar a fost curat, nu mirosea urat, zilnic venea negresa si schimba prosoapele, facea patul, etc. Dupa ce ne-am cazat, am luat la picior imprejurimile hotelului. Am mancat pe bulevard Clichy si am dat peste Moulin Rouge. Era o coada la intrare, de zici ca era gratis. Ne-am mers la hotel pe alta parte, am luat-o pe niste stradute...lume ciudata, plin de negrii care rasareau de te miri unde... de abia asteptam sa ne vedem in camera.
A doua zi ne-a zis o prietena ce fel de cartier era al ... l-am vazut si noi mai bine in ultima zi. A doua zi am plecat spre Notre-Dame, am vizitat catedrala in timpul slujbei de duminica...frumos...am ramas placut impresionati. De acolo spre cartierul latin, pe urma la centrul cultural Pompiduo, muzeul Louvre ... frumos, enorm, am vizitat o parte din el, doar egiptenii si pictura italiana renascentista si am pierdut vreo 3 ore. De la Louvre am plecat spre Arcul de Triumf pe Champs-Elysees, unde trebuia sa ne intalnim cu A&C. Foarte frumos...nici nu puteai sa-ti petreci duminica dupa amiaza decat aici. Am intrat in Dysney Store, Luis Vuiton, Hugo Boss... nu puteam sa trecem pe langa ele si sa nu vedem si noi asa ceva. Am pozat Arcul...dupa care ne-am intalnim cu prietenii nostri si ne-am oprit la o cafenea misto. Am stat ceva la taclale dupa care ne-au dus sa vedem Opera, bursa, Galeriile La Fayette si ne-am oprit la un restaurant specific francez. Am papat bine, am povestit la greu, dupa care ne-au condus la hotel. Eram varza de obositi si picioarele ne dureau la greu. In aceasta zi am facut km intregi pe jos. Dar era frumos afara si noi vroiam sa vedem cat mai multe.
Luni dimineata inca resimteam turul de forta din ziua precedenta. Am plecat direct spre Turnul Eiffel. Ei bine...pe noi asta ne-a lasat cu gura cascata...e ceva de vis...impresionant, nu-mi puteam imagina asa ceva, oricat as fi incercat. Am urcat pe el, pana la et.2, caci la 3 era ceva defectiune si nu putea urca liftul. S-a meritat coada la bilete si la ascensor. Doamne ce inaltime...m-a luat un rau instant cand m-am vazut la peste 100 metri. De acolo am plecat direct lin cartierul La Defence unde erau niste cladiri impresionante si un mare centru comercial (doar nu puteam rata un tur de shopping in capitala modei, chiar daca cumparaturile au fost mai mult pt. copii). Restul dupa amiezii pe acolo l-am petrecut, ne-am intors la hotel, un dush rapid, papa si somn de voie. Ei bine in noaptea asta nu m-am simtit deloc bine, am vomat de vroe 3 ori ...numai gandul la macaronii (niste prajiturele specifice Frantei) si fugeam la baie.
Marti dimineata am fost varza...trebuia sa vizitam biserica Sacre-couer si galeriile La Fayette pe dinauntru. Am stat in camera pana la ora 12 cand a trebuit sa o eliberam...am lasat bagajele acolo si am plecat spre Sacre couer. a inceput si ploaia...eu eram distrusa...nu am mancat nimic, am baut doar apa. Am tras 2 poze cu ea si gata...ne-am oprit direct intr-o cafenea unde am luat un ceai...am mai facut 2 pasi, dupa care la hotel dupa bagaje, la parcare sa luam bus-ul spre aeroport...ajunsi in aeroport au inceput frisoanele...cozi interminabile la check-in...abia asteptam sa ajung acasa la puii mei. Nu am mai facut nici plimbarea pe Sena, au mai ramas muzee de vizitat, dar timpul a fost prea scurt. Am mai lasat si pt. o alta vizita...cu sau fara copii.

14 februarie 2010

O zi frumoasa, cu totul deosebita pt. mine. Am ajuns la 30 ani, am 2 copii frumosi si un sot iubitor. Si totusi sunt putin trista...de ce? Care este motivul pt. care este umbrita aceasta zi...poate noptile nedormite din ultima luna? sau timpul limitat pe care il am pt. mine? pt. sot? Copiii imi ocupa tot timpul, am nevoie de liniste, nu stiu de cand nu am mai citit o pagina dintr-o carte fara sa fiu intrerupta de glascioarele vesele ale copiilor. Offf...e foarte frumoasa viata de parinte, dar si foarte grea...mai ales cand nu are cine sa te ajute. Baietii mei dragi m-au scos rapid din starea asta de un inceput de depresie....viata e frumoasa, chiar daca nu am timp pt mine, ii am pe ei si asta imi e de ajuns...am 3 suflete care ma iubesc, care au nevoie de mine si care ar face orice pt. singura "fetitza" din familie.